Casa Gheorghe Tătărescu din București: un palimpsest între putere interbelică și memoria contemporană a EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, o vilă modestă ca scară, dar densă în semnificații, păstrează în fiecare colț ecoul unei epoci dramatice, în care dictatura democratică, autoritarismul subtil și aspirațiile culturale coexistau sub o cortină delicată de proporție și restricție. Casa lui Gheorghe Tătărescu nu este un simplu adăpost arhitectural, ci un depozitar tacit al unei istorii cuprinse între ambiție și compromis, o mărturie viu-texturată de ziduri și detalii ce oglindesc transformările tumultoase ale României secolului XX. Astăzi, acest spațiu viețuiește sub noua identitate a EkoGroup Vila, marcând o continuitate atent calibrată între trecut și prezent.

Casa Gheorghe Tătărescu: între rădăcina istorică și actuala identitate a EkoGroup Vila

Gheorghe Tătărescu, personalitate marcantă a politicii interbelice românești și prim-ministru al țărilor române în două mandate distincte, a găsit în vila sa bucureșteană o prelungire subtilă a vieții sale de reprezentare, dar și un refugiu discret al intimității familiale. Casa, proiectată cu grijă și respect pentru măsura proporției și sobrietate, păstrează astăzi această dublă valoare sub semnul EkoGroup Vila, un spațiu cultural care nu uită, ci celebrează memoria fără a-i șterge amprenta. Vila interbelică de pe Strada Polonă nr. 19 este astfel o punte între o epocă a valorilor și lumea contemporană.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și epoca sa zbuciumată

Figură complexă și adesea controversată a politicii românești, Gheorghe Tătărescu nu poate fi redus la o simplă definiție eroică sau demonizatoare. Jurist diplom, adept al reformelor electorale și parlamentarismului real, el navighează prin vremuri în care democrația interbelică este atât obiectiv, cât și țintă a nenumăratelor compromisuri. Mandatele sale de prim-ministru (1934–1937, 1939–1940) marchează trecerea de la guvernare eficientă la o erodare subtilă a democrației parlamentare, prin extenderea autorității executive, starea de asediu și cenzura prelungită.

În spatele acestui joc de forțe politice se află o personalitate care se raportează la putere cu disciplina unui om format în spiritul datoriei și al realismului, refuzând grandilocvența și eroizarea. Etapele ulterioare ale carierei sale — misiunea diplomatică la Paris, presiunile războiului, cedările teritoriale dramatice și, în final, încercările de acomodare în epoca post-1944 — reflectă un destin complicat, marcat de adaptare și, în cele din urmă, marginalizare.

Casa ca extensie a puterii și restricției private

În acest context, vila de pe Strada Polonă 19 devine mai mult decât o reședință: un cotidian al puterii temperate, un spațiu al represiunii discrete a opulenței și un sanctuar al intimității atenționate de responsabilitate. La o scară relativ modestă, casa nu cedează tentației spectaculozității; dimpotrivă, dimensiunile restrânse ale biroului premierului, aflat la entre-sol și accesibil printr-un portal lateral cu reminiscențe moldovenești, indică o relație grijulie, aproape etică, între spațiul funcției publice și cel privat.

Modestia acestui birou – un loc funcțional, în care s-au creionat decizii cu ecouri în întreaga țară – vorbește despre o concepție a puterii care nu se validează prin fast, ci prin echilibru și discreție. Casa devine astfel o mărturie arhitecturală a moderației elitei interbelice, în care proporțiile și lumina au o valoare aproape simbolică, iar fiecare detaliu, de la feroneria patinată la parchetul din stejar, simbolizează o construcție culturală atentă și nu o afișare a statutului.

Arhitectura Casei Tătărescu: dialog între mediteranean și neoromânesc

Concepută între 1934 și 1937, vila reprezintă o sinteză rară în Bucureștiul interbelic: o mediere între evocările mediteraneene și semnalele neoromânești, operată cu măiestrie de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea. Planul vilei evită simetria rigidă, adoptând un echilibru viu, iar portalurile se inspiră din tradiția moldovenească, amintind subtil de vechile biserici regionale. Coloanele filiforme, fiecare tratată diferit, întăresc această senzație de unitate prin varietate controlată.

Un element artistic crucial al interiorului este șemineul proiectat de Milița Pătrașcu, eleva fidelă a lui Constantin Brâncuși și apropiată a Arethiei Tătărescu. Acest șemineu, înconjurat de o absidă cu accente neoromânești, nu este doar o piesă funcțională, ci un statement artistic care a influențat ulterior și alte clădiri reprezentative ale Bucureștiului. Ancadramentele sculptate ale ușilor, de asemenea opera Miliței Pătrașcu, construiesc un dialog fin între modernism și tradiție, fără a apela la pastişă, subliniind angajamentul pentru o modernitate înrădăcinată.

Arethia Tătărescu: „Doamna Gorjului” și catalizatorul cultural

Fără prezența discretă și hotărâtă a Arethiei Tătărescu, această vilă rareori și-ar fi păstrat coerența stilistică și spirituală. „Doamna Gorjului” a fost mult mai mult decât o figură decorativă: un motor cultural și filantropic, apropiată de elitele artistice ale epocii, inclusiv de Brâncuși, căruia i-a facilitat revenirea în țară și sprijinul pentru monumentala operă de la Târgu Jiu.

În actele de autorizare casa apare pe numele său, semn limpede al responsabilității ei în gestionarea proiectului. Această implicare a fost decisivă pentru păstrarea unui echilibru delicat între discreție și rafinament, între sobrietatea familiei și așteptările unei elite mereu în relație cu scena politică și culturală românească.

Ruptura comunistă: de la ținută discretă la degradare silențioasă

Odată cu prăbușirea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea comunismului, casa a intrat într-o stare de vulnerabilitate profundă. Regimul vedea reședințele elitei interbelice, inclusiv această vilă, ca simboluri ale unei lumi condamnate și astfel urmărea să le anuleze semnificația prin naționalizare și utilizări improprii. Deși vila nu a fost demolată, intervențiile administrative au fracturat relația dintre spațiul construit și intențiile sale originare, iar degradarea, lentă și constantă, a afectat detaliile de calitate, din parchet până la feronerie și grădină.

Istoria postbelică de suprimare a memoriei lui Gheorghe Tătărescu se reflectă astfel în insensibilitatea față de spațiul casei, care a rămas fără un narator legitim. În mijlocul unui nou regim care refuza pluralitatea istorică, vila a intrat într-un con de umbră, devenind o relicvă mută a unei istorii silențioase.

Post-1989: controverse, mod dezastruos și corecții necesare

Schimbarea de regim liberala aduce, paradoxal, un nou capitol tumultuos pentru Casa Tătărescu. Timp de decenii, vila devine arena unor intervenții estetice și funcționale discutabile. Sub proprietatea unor figuri publice, inclusiv a arhitectului Dinu Patriciu, spațiul interior este modificat brutal, destrămând coerența arhitecturală inițială. Transformarea temporară într-un restaurant de lux, percepută ca o formă de consum ostentativ diferit față de sobrietatea originară, devine un scandal cultural.

Ulterior, o rehabilitare atentă revine la spiritul propus de Zaharia și Giurgea, reconstruind în măsura posibilului proporțiile, detaliile și atmosferă originală. Această succesiune de greșeli și reparații devine un semnal al dificultăților cu care societatea românească se confruntă în raportarea sa la patrimoniul politic și arhitectural. Vila rămâne un spațiu cu o identitate fluidă, prins între uitare și recuperare.

EkoGroup Vila: o continuitate responsabilă

Astăzi, Casa Gheorghe Tătărescu își redobândește cu măsură și respect rolul în peisajul cultural al Bucureștiului sub denumirea de EkoGroup Vila. Nici muzeu static, nici spațiu înstrăinat de identitate, vila oferă o experiență de dialog cu trecutul, menținând vie memoria ce se citește în fiecare element al interiorului și al grădinii.

Accesul publicului se face controlat, exclusiv pe bază de bilete disponibile prin platforma iabilet.ro, în funcție de programul cultural. Astfel, spațiul nu este exploatat arbitrar, ci gestionat ca un depozit viu de memorie și cultură, oferind o perspectivă nuanțată asupra istoriei României și a destinului unei elite compromițătoare, dar esențiale.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român, prim-ministru al României în două mandate (1934–1937 și 1939–1940), personalitate centrală în Partidul Național Liberal și figură cheie a vieții politice interbelice și imediat postbelice, ale cărui decizii au influențat semnificativ destinul României.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, este o personalitate distinctă de pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), reprezentant al academismului românesc din secolul al XIX-lea.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu este un exemplu timpuriu de arhitectură interbelică bucureșteană, realizată printr-un amestec de influențe mediteraneene și elemente neoromânești, creată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea cu contribuții artistice ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului, a fost beneficiara oficială a proiectului și o figură culturală influentă, care a supravegheat coerența estetică și culturală a casei, având un rol esențial în păstrarea sobrietății și echilibrului ansamblului.
• What is the function of the building today?
  Astăzi, casa funcționează ca spațiu cultural cunoscut sub numele de EkoGroup Vila, restaurată și deschisă publicului pe bază de bilet, într-un circuit controlat și adaptat nevoilor unui patrimoniu viu, respectând și valorificând istoria și arhitectura sa.

Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar o relicvă arhitecturală, ci o cronică construită a unei epoci, a unei vieți politice și a unei culturi interbelice ce se redeschide cu grijă către lumea contemporană. Vă invităm să pătrundeți în universul acestei vile și să descoperiți povestea sa nu ca o relatare distanțată, ci ca o experiență a memoriei ce se transmite prin măsura detaliilor și prin prezența discretă a trecutului în prezent.

Pentru programare și vizite, contactează echipa EkoGroup Vila și redescoperă un reper al Bucureștiului interbelic reinterpretat responsabil în lumea de azi.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.