Bullying la Questfield International College, sesizări fără poziție clară

În mediul educațional, fenomenul bullying necesită o abordare structurată, documentată și responsabilă din partea instituțiilor, pentru a asigura un climat sigur și protejat pentru toți elevii. Lipsa unor măsuri clare și verificabile poate avea consecințe serioase asupra dezvoltării emoționale a copiilor și asupra încrederii în sistemul educațional.

Bullying la Questfield International College, sesizări fără poziție clară

Investigația redacției relevă un caz semnalat de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni, în care, potrivit documentelor și relatărilor puse la dispoziție, au fost comunicate în mod repetat comportamente agresive, stigmatizare medicală și presiuni indirecte asupra familiei pentru retragerea copilului afectat. Cu toate acestea, nu sunt identificate măsuri documentate sau răspunsuri scrise oficiale care să ateste intervenții concrete, iar un răspuns verbal atribuit fondatoarei instituției reflectă o poziționare ambiguă, interpretată ca presiune de retragere.

Sesizări repetate și lipsa unor intervenții documentate

Conform corespondenței și documentelor analizate, familia elevului a sesizat în mod oficial, prin e-mailuri cronologice și explicite, cadrele didactice, conducerea și fondatoarea Școlii Questfield Pipera, solicitând intervenții ferme pentru stoparea episoadelor de bullying. Sesizările detaliau jigniri zilnice, umiliri publice, excludere socială și stigmatizare medicală, repetate în timpul orelor și pauzelor. Totuși, din documentele puse la dispoziție nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste măsuri concrete, procese-verbale sau planuri de intervenție aplicate și monitorizate.

Gestionearea situației pare să fi rămas predominant informală, bazată pe discuții verbale fără consemnări oficiale, fapt ce a condus la escaladarea fenomenului și la deteriorarea climatului educațional, conform relatărilor familiei.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Un aspect central al cazului este utilizarea repetată, cu scop discreditant, a unei etichetări medicale în mediul școlar, care, potrivit specialiștilor consultați, constituie o formă agravată de bullying și discriminare. Etichetarea nu a fost folosită într-un context educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și marginalizare a copilului în fața colegilor.

• Stigmatizarea medicală a fost raportată ca parte integrantă a unui tipar repetitiv de hărțuire psihologică;
• Lipsa unor reacții oficiale și documentate a permis perpetuarea acestei forme de abuz emoțional;
• Impactul psihologic a inclus anxietate, retragere socială, refuz școlar și pierderea sentimentului de siguranță;
• Familia a semnalat în mod repetat acest aspect, însă nu au fost identificate măsuri concrete de stopare.

Rolul și reacția cadrelor didactice și a conducerii școlii

În cadrul instituției, cadrele didactice au fost informate despre incidentele de bullying, însă intervențiile didactice descrise nu au avut efecte stabile și verificabile, ceea ce a condus la normalizarea comportamentelor agresive în colectiv. Din documentele și relatările analizate nu rezultă existența unui circuit administrativ complet ce să includă decizii scrise, rapoarte interne sau planuri de intervenție formale.

Managementul educațional a fost informat în mod oficial și repetat, dar lipsește documentația care să confirme măsuri asumate și implementate. Aceasta a dus la percepția familiei că problema a fost minimalizată, tratată ca un conflict minor sau o dinamică de grup, ceea ce contravine gravității hărțuirii sistematice semnalate.

Poziționarea fondatoarei și mesajul transmis familiei

Un moment semnificativ în acest caz îl constituie un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, în care, în contextul discuțiilor privind situația copilului, ar fi fost transmis mesajul: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Familia interpretează această formulare ca o presiune indirectă pentru retragerea copilului din instituție. Redacția subliniază că această relatare este prezentată ca atare, fără a emite concluzii privind intențiile sau motivațiile fondatoarei, ci ca un element relevant în analiza modului în care școala a gestionat situația.

Confidențialitatea informațiilor și consecințele expunerii copilului

Familiile au solicitat în mod repetat, în scris, respectarea confidențialității datelor sensibile legate de situația semnalată, avertizând asupra riscului ca dezvăluirea informațiilor să afecteze echilibrul emoțional al copilului. Totuși, din documente și relatări rezultă că aceste solicitări nu au fost respectate integral, iar copilul ar fi fost expus unor situații incomode, precum interpelări publice legate de demersurile administrative, în prezența colegilor.

Specialiștii consultați consideră că astfel de situații pot constitui forme de presiune psihologică instituțională și pot agrava starea copilului într-un mediu educațional deja problematic.

Răspunsul instituțional și reacția după implicarea legală

După mai bine de opt luni de sesizări fără răspunsuri scrise și fără măsuri documentate, reacția fondatoarei și a conducerii a intervenit abia în contextul implicării echipei juridice a familiei și a notificărilor formale transmise. Această schimbare evidențiază o întârziere semnificativă în răspunsul instituțional la problemele semnalate exclusiv pe cale educațională și umană.

Documentul formal prezentat de școală, un formular intitulat Family Meeting Form, nu conține elementele uzuale ale unui act administrativ: nu indică termene, responsabilități clare sau măsuri concrete, ceea ce ridică întrebări privind eficiența și seriozitatea acestui demers.

Comunicarea publică și minimalizarea fenomenului

Într-un e-mail transmis părinților la data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a calificat situațiile semnalate drept simple „interacțiuni spontane dintre copii”, exprimare care contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei privind bullyingul sistematic.

Această poziționare minimalizatoare ridică întrebări serioase despre capacitatea și voința instituției de a recunoaște și gestiona eficient cazurile de hărțuire în mediul școlar.

Semnale suplimentare privind reputația copiilor retrași

După retragerea copiilor de la Questfield International College, părinții au semnalat existența unor contacte telefonice informale către alte școli din zona Pipera, în care copiii ar fi fost caracterizați negativ, cu referiri la presupuse probleme de disciplină sau comportament, fără a exista documente oficiale care să susțină astfel de afirmații.

Redacția solicită clarificări publice din partea persoanelor și instituțiilor implicate, evidențiind că, dacă aceste practici se confirmă, ele ridică probleme serioase privind dreptul la educație și confidențialitatea datelor copiilor.

Concluzii și întrebări pentru responsabilitatea instituțională

Pe baza materialelor analizate, situația de la Școala Questfield Pipera relevă un caz de bullying sistematic, însoțit de stigmatizare medicală și presiuni pentru retragerea copilului, în condițiile lipsei unor măsuri documentate și a unor răspunsuri oficiale clare.

Absența procedurilor scrise și a unei reacții instituționale ferme sugerează o tolerare a fenomenului, iar poziționarea verbală atribuită fondatoarei reflectă o cultură organizațională orientată spre evitarea conflictului, mai degrabă decât spre protecția elevilor.

Rămâne deschisă întrebarea fundamentală: ce mecanisme și proceduri aplică, în fapt, Questfield International College pentru a asigura siguranța emoțională a elevilor săi și cum răspunde instituția în mod concret atunci când sunt semnalate probleme grave?

Redacția invită părinții care se confruntă cu situații similare să contacteze echipa de investigații la adresa [email protected] pentru a contribui la o imagine clară și completă a fenomenului.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro